Sfântul Grigorie, supranumit Taumaturgul, s-a născut la începutul secolului al III-lea în Neocezareea. Părinții săi, distinși prin noblețea și averea lor, care însă erau idolatrii, l-au adus pe el și pe fratele său în superstiții păgâne. Dar Providența Divină a hotărât să facă din ei doi mari luminători ai Bisericii.
Înzestrat cu o mare pricepere și o sete de cunoaștere de nestins, Grigorie a fost forțat să urmeze școala de filosofie a celebrului Origen. În lumina acelor lecții atât de elocvente, mintea lui logică a fost aprinsă și în curând a vrut să fie botezat. În urma studiului Sfintei Scripturi, cu multă profunzime, a hotărât să se dedice în întregime serviciului divin și să renunțe la orice plăcere pământească. De fapt, în timp ce se afla la Cezareea, la moartea părinților, și el fiind stăpânul multor averi, a dăruit totul văduvelor și orfanilor și s-a retras în singurătate.
Înainte de sosirea conchistadorilor spanioli pe continentul american, locuitorii din Tenochtitlan, actualul Mexico City, aveau credințe politeiste puternice care le ghidau complet stilul de viață. Tenochtitlan a fost centrul de cult religios pentru azteci. Potrivit credinței lor, ei trebuiau să ofere sânge uman zeului lor pentru a menține soarele în mișcare și pentru a-și păstra viața, altfel lumea s-ar sfârși.
Înainte de apariția Sfintei Fecioare Maria, Salette era un cătun necunoscut, liniștit, pierdut într-una dintre acele crăpături uriașe ale Alpilor francezi. În dimineața zilei de 19 septembrie 1846, doi copii urcau pe versanții Muntelui Sous-Les-Baisses, având grijă de patru vaci. Contrar obiceiurilor lor, cei doi copii s-au întins pe iarbă si au adormit. Soarele de septembrie era relaxant și cerul era senin. Pârâul amplifica liniștea muntelui. Melanie a tresăltat din somn și l-a trezit pe Maximin. ,,Memin, Memim, ridică-te! Să mergem să ne căutăm vacile. Nu știu unde sunt”. Lângă pârâul mic de pe una dintre acele bănci de piatră se afla un glob ca de foc.
Apariția Sfintei Fecioare la Lourdes este cunoscută în toată lumea catolică. Între 11 februarie și 16 iulie 1858, Sfânta Fecioară Maria i s-a arătat de nu mai puțin de 18 ori Bernadettei Soubirous, în vârstă de 14 an, într-un orășel situat la poalele munților Pirinei, în sudul Franței.
Cea mai cunoscută Apariție a Sfintei Fecioare Maria, recunoscută de către Biserica Catolică, este cu siguranță cea de la Fatima, Portugalia, care a avut loc în anul 1917. Totul a început pe data de 13 mai, atunci când Sfanta Fecioară Maria, Maica Domnului, s-a arătat la trei copii: Francisco, în vârstă de 10 ani, Jacinta, de 9 ani, și Lucia, de 7 ani. Acești tineri păstoreau oile familiei lor când au văzut ,,o Doamnă în alb, mai strălucitoare decât soarele…nedescris de frumoasă” stand deasupra unui tufiș.
I. Revelația publică și revelația privată
În cadrul creștinismului s-a dezvoltat o teologie a revelației, cu scopul de a aprofunda mesajul lui Dumnezeu cu privire la manifestarea Sa și modalitățile și posibilitățile sale de înțelegere de către oameni. Creștinii recunosc revelația transmisă patriarhilor și profeților, care a fost o revelație parțială, menită să anticipeze și să pregătească revelația completă, care a venit prin Isus și care a completat și a clarificat sensul revelației antice.
,,Să nu socotiţi că am venit să desfiinţez Legea sau Profeţii!
Nu am venit să desfiinţez, ci să împlinesc” (Matei 5, 17).
Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului, este venerată de către întreaga Biserică Catolica, având un cult deosebit, care a fost definit de Sfântul Toma de Aquino drept ,,hiperdulie”, Fecioara Maria fiind cea mai sfântă dintre toate creaturile lui Dumnezeu. Principalele evenimentele ale vieții ei, care ne sunt cunoscute prin intermediul Sfintei Scripturi, sunt celebrate ca sărbători liturgice în Biserica universală.
Avem foarte multe prefigurări în Vechiul Testament, cu privire la viața și rolul pe care Sfânta Fecioară Maria îl are în istoria mântuirii, fiind puse în lumina Noului Testament, unde avem relatate cele mai importante evenimente ale vieții Preacuratei.
Cei care doresc o aprofundare intelectuală a teologiei, pentru a găsi răspunsuri la întrebări lăuntrice, pentru a cultiva o pasiune proprie sau pentru a deveni la rândul lor profesori de religie, pot să o facă devenind studenţi la FACULTATEA DE TEOLOGIE.
Specializarea: TEOLOGIE GRECO-CATOLICĂ PASTORALĂ
(4 ani, zi)
Numărul de locuri scoase la concurs:
buget 16
taxă 34