Sâmbătă, 22 octombrie 2022, Seminarul Greco-Catolic din Oradea, alături de Seminarul Greco-Catolic din Cluj-Napoca, au participat la pelerinajul anual de la Bocsig, organizat de către Eparhia de Lugoj în cinstea Rafilei Găluț, a cărui proces de beatificare se află în desfășurare la Vatican.
În fiecare an, în comuna Bocsig din județul Arad, are loc pelerinajul în cinstea Rafilei Găluț, organizat de către Eparhia Greco-Catolică de Lugoj. Cu această ocazie, Seminarul Greco-Catolic ,,Sfinții Trei Ierarhi Vasile, Grigore și Ioan” din Oradea și Seminarul ,,Sfântul Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca, au participat împreună la momentele de rugăciune, alături de comunitatea din Bocsig și cu pelerinii veniți din alte localități.
În Biserica ,,Sfântul Gheorghe” din Bocsig, a avut loc Sfânta Liturghie Arhierească, condusă de către Preasfințitul Alexandru Mesian, Episcop Greco-Catolic de Lugoj și de către Preasfințitul Ioan Călin Bot, Episcop auxiliar de Lugoj. Alături de Preasfințiile lor, au celebrat și Pr. Rector Anton Cioba și Pr. Vicerector Alin Vara, Pr. Rector Marius Furtună și pr Vicerector Florin Chiciudean de la Seminarul Greco-Catolic din Cluj-Napoca, Părintele Protopop Ciuban Dănuț, Părintele Paroh Gheorghe Tomoioagă, Părintele Pavel Orb și Părintele Ionuț Blidar.
După Sfânta Liturghie, pelerinii s-au îndreptat în procesiune către cimitirul satului, acolo unde se află locul de odihnă al trupului Rafilei Găluț și unde s-a organizat Parastasul și rugăciunea pentru ca într-o zi să fie ridicată la cinstea altarelor, ,,asemenea Fericiților Episcopi Martiri”, după cum spunea Preasfințitul Alexandru Mesian în cuvântul de învățătură. La finalul acestor momente înălțătoare, a avut loc o agapă frățească în sala festivă a comunei.
Rafila Găluț s-a născut pe data de 8 februarie 1910 în comuna Bocsig, într-o familie cu patru copii. Tatăl său, Constantin Găluț, a plecat pe front în Primul Război Mondial, de unde nu s-a mai întors. Sora cea mare, Elena, a murit la o vârstă fragedă. Sora mijlocie se numea Floare, iar fratele Rafilei se numea Simion. Rafila a fost cea mai mică dintre frați și a fost atrasă spre cele sfinte. A dorit să meargă la mănăstire și a fost chiar îndemnată să meargă la Mănăstirea Maicii Domnului din Blaj, dar a fost respinsă din cauza sănătății șubrede. Maica Sfântă îi spunea, în viziunile pe care le avea, că ,,locul ei este în lume”.
A fost foarte evlavioasă încă din copilărie. Se spovedea des și se împărtășea de câte ori participa la Sfânta Liturghie. Faptul că dorea să se călugărească și pentru că practica virtuțile: ascultarea, sărăcia, castitatea, demonstrează că dorea perfecțiunea creștină. Se ruga mult și spunea zilnic rozarul și chiar îi învăța și pe alții să se roage.
Rafila a avut revelații particulare cu Maica Sfântă și apariții ale Mântuitorului nostru Isus Hristos. A purtat rănile Domnului periodic, timp de șapte ani, de multe ori fiind bolnavă și în mari suferințe. ,,Maica Sfântă mi-a apărut prima dată în 8 septembrie 1931 de sărbătoarea Sfântă Mărie Mică”.
De la data de 8 septembrie 1931 și până la moartea ei la 15 aprilie 1939, când a trecut la Domnul, Rafila a avut multe revelații și a purtat pe trupul ei rănile Domnului (la mâini, picioare, coastă și la frunte).
Virtuţile Rafilei Găluţ, recunoscute de contemporani, erau: evlavia, ascultarea, răbdarea, blândeţea, mortificări, curăţie, modestie, credinţă, simplitate, apostolat laic, caritate, stigmate, viziuni, extaze, chiar şi profeţii.
Andrei ALEXA
Anul IV
