Home / Stiri

ŞTIRI

Duminica Sfintei Cruci – a III-a din Postul Mare

Duminica aceasta, Biserica noastră bizantină sărbătorește Duminica a treia din Postul Mare, cunoscută și ca Duminica Sfintei Cruci. Apropiindu-ne cu toții, încet-încet, înspre Sărbătoarea cea luminoasă a Paștelui, a Învierii Domnului nostru Isus Hristos, avem această Duminică în mijlocul Postului Mare centrată pe închinarea și contemplarea lemnului de viață făcător al Sfintei Cruci.

Sfântul Ioan Gură-de-Aur, vorbind despre Cruce și despre persoana hristică, spunea că preaslăvirea Domnului a fost Crucea. Însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan ne-o arată prin aceste cuvinte: „Iar aceasta a zis-o despre Spiritul pe Care aveau să-L primească acei ce cred în El. Căci încă nu era dat Spiritul, pentru că Isus încă nu fusese preaslăvit.” (Ioan VII, 39), cuvinte al căror sens este acesta: harul nu fusese încă dat, pentru că vrăjmășia la care oamenii erau hărăziți nu fusese încă distrusă, fiindcă Hristos nu fusese ridicat pe Cruce.

Crucea este cea care a risipit mânia lui Dumnezeu față de oameni, i-a împăcat cu El, a făcut din pământ un „Cer”, i-a reunit pe oamenii muritori cu îngerii cei nemuritori, a răsturnat fortăreața morții, a distrus puterea diavolului, a nimicit influența păcatului, a izbăvit pământul de greșeală, a readus adevărul, a pus temeliile Bisericii. Crucea este voința Tatălui, mărirea Fiului, tresărirea Spiritului Sfânt.

În Sfânta Evanghelie după Marcu, Isus ne spune, nouă tuturor, următoarele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”. Dar oare ce înseamnă  această lepădare de sine? Sfântul Apostol Pavel, în Scrisoarea cărte Romani, scrie așa: „Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii”. Lucrarea întunericului este păcătul, care a venit în lume de la Satana, când i-a ispitit pe primii oameni, pe protopărinți noștrii, Adam și Eva. Această stare a întunericului, a păcatului, este distrusă prin moartea și învierea lui Isus. Arma luminii este însuși Isus Hristos, întru care fiecare botezat este îmbrăcat, așa cum se cântă și la Rânduiala Sfântului Botez: Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat.

Trebuie să ne străduim să fim asemenea lui Domnului: trebuie să încercăm să fim iubire, răbdare, iertare. Sfântul Pavel, în Epistola către Coloseni, ne dă un îndemn foarte folositor, acela că prin faptele noastre bune, noi putem să ne îmbrăcăm în Hristos:  „Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, Îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii”(Col. III, 12-14).

Așadar, în lumina Învierii, să luăm exemplul lui Isus: El chiar și în timpul răstignirii Sale, s-a rugat pentru cei care L-au răstignit: Părinte iartă-le lor că nu știu ce fac. Cât de mare iubire și răbdare poate avea față de noi Fiul Domnului? Se lasă batjocorit, chinuit și omorât pe nedrept pentru păcatele noastre pentru a-l împăca pe om cu Dumnezeu Tatăl. În această perioadă a postului să trăim în iubire față de aproapele nostru, cu răbdare și înțelegere. Precum și Isus a răbdat moartea, din iubire, înțelegând voința Tatălui, pentru mântuirea întregului neam omenesc, așa și noi să trecem peste greutățile noastre și să încercăm să ne apropiem de cei care au nevoie cu adevărat de noi.

Csongor Tamás NAGY,

Anul III

2021-04-04